Mihaela Stancu
Farmacist, practician în terapii complementare, fondatoarea Recalibrare 5D
Coautoare la două cărți de istoria farmaciei. Cinci ani de doctorat în marketing farmaceutic. Douăzeci și opt de ani în farmacie, ascultând nevoile, durerile și speranțele pacienților. Și o concluzie care nu se predă la facultate: un corp forțat să se schimbe nu se deschide către vindecare, se contractă. De aceea, femeilor epuizate de diete și de sală, Mihaela le spune exact opusul a ce aud peste tot: oprește-te.
Descrie ce faci în maximum trei propoziții, nu titlul tău oficial, ci impactul real pe care îl ai în viața oamenilor cu care lucrezi.
Ghidez femeile obosite de lupte și diete să lase jos nu doar kilogramele fizice, ci mai ales greutățile invizibile, cele mentale, emoționale și energetice.
Îmbin rigoarea științei farmaceutice cu subtilitatea practicilor energetice pentru a le ajuta să treacă de la tratarea simptomelor la vindecarea profundă a cauzei.
Aduc starea de siguranță, vitalitate și ușurință pe care nicio pastilă nu o poate oferi pe termen lung, fără efecte secundare.
O clientă mi-a scris: „prin tine am înțeles că pastilele nu-mi pot lua oboseala sufletului. Pentru prima dată în viață, mă uit în oglindă și nu mai văd un dușman pe care trebuie să-l înfometez, ci un prieten drag pe care vreau să-l îmbrățișez.”
Nicoleta a dat jos 11,3 kilograme. Dar când mi-a scris, despre asta a vorbit ultima. Prima dată a scris că e zen, că e îngăduitoare cu ea, că se vede cu alți ochi.
Ce ar surprinde pe majoritatea oamenilor dacă ar afla despre tine? Ceva ce nu apare în bio-ul tău și nici în prezentările publice.
Sunt încă farmacist activ și, deși am o minte antrenată în rigoare științifică, fiind coautor la două cărți de istoria farmaciei buzoiene (2007, 2014) și petrecând 5 ani ca doctorand în marketing farmaceutic într-o vreme în care promovarea online se făcea doar pe email, am o latură profund intuitivă și liniștită. Majoritatea oamenilor ar fi surprinși să afle că, pentru a mă deconecta de zgomotul lumii și a-mi lăsa ideile să curgă, pictez pe cifre. În acest timp, pe fundal, ascult mantra „Om Mani Padme Hum”; poate părea o activitate copilărească pentru un doctorand în științe, dar este puntea mea personală către o conexiune autentică cu mine însămi.
De adăugat la final: În momentele alea nu sunt nici farmacistul, nici doctorandul. Sunt doar un canal curat prin care viața curge, iar mintea mea se odihnește total.
De ce: propoziția e a ta, din răspunsul la întrebarea ce faci și nimeni nu ar ghici uitându-se la ce faci profesional. Aici te scuzi puțin pentru pictat, spui că „poate părea o activitate copilărească pentru un doctorand în științe”. Fraza aceea nu se mai scuză, ci explică. Transformă hobby-ul dintr-o ciudățenie simpatică în practica din care vine tot restul muncii tale.
A existat un moment specific, o zi, o conversație, un număr din cont, când ai știut că nu mai poți face altceva. Ce s-a întâmplat?
Îmi amintesc o zi în farmacie în care aproape fiecare om care venea la mine avea în ochi aceeași oboseală. O doamnă tânără își lua calmante pentru că nu mai dormea. Altcineva venea după tratament pentru hipertensiune. O tânără căuta încă un supliment, spunând că nimic nu funcționează. Le-am explicat tratamentele, exact cum trebuia. Profesional. Corect. În ziua aceea, o doamnă a început să plângă în fața mea pentru că nu mai suporta tratamentul pentru anxietate, iar eu trebuia să îi dau o altă cutie, respectând ghidurile și protocolul. M-am simțit cel mai neputincios om de pe pământ. Știam soluția, o practicam acasă de ani de zile, dar îmi era o groază paralizantă să o rostesc acolo, de frică să nu fiu judecată sau catalogată drept nebună. M-am întors acasă plângând, simțind că trăiesc o viață dublă, falsă.
Atunci am înțeles că pastilele doar amorțesc simptomele, în timp ce adevărata cauză a bolii și a greutății se află blocată în cele 5 dimensiuni profunde, mentală, emoțională, hormonală, energetică și de identitate, pe care astăzi le descătușăm zi de zi în comunitatea mea.
Descrie un moment concret în care ai ales să continui, deși totul în jurul tău îți spunea să te oprești sau să aștepți. Ce s-a întâmplat după?
Am intrat în programul Adrianei inițial doar din curiozitate, dorind să văd ce se mai practică în marketingul de astăzi, însă ea m-a provocat să trec direct la acțiune și să definesc clar nișa și avatarul meu de client. În vara anului 2025, deși simțeam ezitări, am ales să merg înainte și am pus bazele unui program pilot de 8 săptămâni. L-am testat alături de câteva prietene terapeute care se confruntau la rândul lor cu probleme de greutate, iar rezultatele au fost uimitoare: una dintre ele nu a mai simțit nevoia de dulce, mânca, dar nu din impuls; alta a început să doarmă mai bine și, odată reglat somnul și echilibrul hormonal, i s-a restabilit și greutatea. Succesul acelui moment a fost validarea de care aveam nevoie: din acel program aplic acum, cu pași mici și siguri, tehnici validate (EFT, Matrix Reimprinting, Sedona, ThetaHealing și Qigong) în comunitatea gratuită Recalibrare 5D, către Ușurință și Vitalitate, în comunitatea anuală cu abonament Aliniere 5D, către Sănătatea Autentică, și în sesiunile 1:1 cu clientele pregătite pentru transformare.
Ce anume te-a costat cel mai mult să spui sau să faci public? Și, privind în urmă, a meritat?
Aproape 20 de ani am practicat aceste tehnici în mod discret. Cel mai mult m-a costat să înfrunt frica paralizantă de vizibilitate pe Facebook și teama profundă de a fi judecată de colegi sau de public. Îmi era groază că voi fi etichetată negativ pentru că am trecut de la strictețea și rigurozitatea farmaceutică la practici subtile, energetice. Privind în urmă, a meritat fiecare secundă de disconfort: am înțeles că practici precum Qigong-ul, pe care îl cultiv zilnic, au în spate mii de ani de înțelepciune și beneficiază astăzi inclusiv de explicații științifice solide. Să îmi asum public acest adevăr a fost eliberarea mea și salvarea multor altor femei.
Care este cel mai prost sfat pe care îl auzi în mod repetat în domeniul tău? Cel pe care îl urmează toată lumea și care, după tine, face mai mult rău decât bine.
Cel mai nociv și repetat sfat este acela că „medicamentele vindecă totul” și că, pentru a fi sănătos, trebuie să-ți forțezi corpul prin diete drastice și epuizare la sala de sport. Acest mit al controlului prin agresiune ignoră complet biologia umană; un corp forțat, care nu se simte în siguranță, își va activa instantaneu mecanismele de supraviețuire și va bloca orice vindecare autentică. Sănătatea nu se obține ducând un război împotriva propriei biologii.
Kilogramele sau simptomele nu sunt o defecțiune, ci un scut de protecție. Corpul nu vrea să fie subordonat, ci ascultat.
Sorina mi-a scris că i s-a oferit o felie de tort dimineața, la cafea, și a spus nu. Nu s-a forțat. Pur și simplu nu a vrut. Era prima dată în viața ei.
Când simți că ești blocată și nu poți înainta, indiferent de motiv, care este primul lucru concret pe care îl faci în primele zece minute? Nu ce ar trebui să faci, ci ce faci tu de fapt.
În primele zece minute când simt că energia stagnează, mă opresc complet din orice activitate exterioară și îmi rostesc mantra personală care mă reconectează instantaneu cu Sinele meu: „Eu sunt iubire, infinit, etern.” Imediat după aceea, pentru a elibera blocajul mental și emoțional apărut, aplic tehnica Ho'oponopono, curățând cu responsabilitate memoria care a atras acea stare de impas, până când simt cum spațiul interior se eliberează și energia reîncepe să curgă fluid.
Dacă cineva are 50 de lei și o zi liberă și vrea să iasă dintr-un blocaj sau să facă un pas înainte, ce i-ai recomanda concret să facă, să cumpere sau să experimenteze?
Pornind de la sistemul semințelor predat de Geshe Michael Roach, nu aș folosi cei 50 de lei pentru mine, ci ca să creez pentru altcineva exact lucrul pe care mi-l doresc eu. Ideea centrală este simplă: dacă vrei ceva în viața ta, oferă mai întâi acel lucru altcuiva.
Vrei prosperitate? Plătește prânzul cuiva. Vrei claritate? Dăruiește o oră de ascultare cuiva confuz. Vrei un drum nou? Ajută pe cineva să și-l găsească pe al lui.
Contează însă și motivația, și consecvența. Seara fac ceea ce Geshe Michael numește „Meditația cafelei”: îmi amintesc ce bine am făcut, mă bucur sincer că am făcut acel lucru și dedic mental meritul obiectivului meu. În filosofia aceasta, plantarea semințelor și acțiunea personală merg împreună, nu se exclud.
Răspunsul tău original era, de departe, cel mai lung din capitol, de aproximativ trei ori mai lung decât oricare altul, în mare parte o expunere a sistemului semințelor, cu liste și exemple. Varianta de mai sus este scurtarea propusă de noi, la esență.
De ce: în restul capitolului vorbești tu. Acolo, timp de o pagină, explicai învățătura altcuiva, iar vocea ta dispărea. Întrebarea cere o recomandare practică pentru cineva blocat, nu o expunere de sistem. Scurtat, gestul rămâne la fel de puternic și surprinzător, iar cititorul îl poate face chiar mâine. Sistemul semințelor rămâne oricum prezent în capitol, la întrebările 10 și 11, unde e locul lui firesc. De confirmat cu tine: ești de acord cu scurtarea? Dacă preferi varianta lungă, o păstrăm, dar te rugăm să știi că e o alegere, nu o scăpare.
Care este o carte, un concept sau o idee care ți-a schimbat fundamental modul în care lucrezi, creezi sau iei decizii? De ce aceea și nu alta?
Cartea care mi-a restructurat întreaga paradigmă este „Putere vs. Forță” de David Hawkins. Conceptul său privind scara valorilor și a nivelurilor de conștiință mi-a arătat clar diferența dintre a obține ceva prin presiune (forță) și a manifesta prin aliniere energetică (putere). Tot de acolo a pornit interesul meu profund pentru testarea musculară ca instrument de dialog cu subconștientul, deși astăzi, pentru o finețe și o acuratețe deosebită în evaluările mele, folosesc ansa radiestezică, fiind certificată ca practician în radiestezie de gradul 4.
Ce ai în telefonul tău, o aplicație, o notiță, un reminder, pe care l-ai recomanda oricui vrea să creeze mai constant și cu mai puțină rezistență interioară?
Am setat pe telefon un reminder care sună din 3 în 3 ore. Practicând în sistemul semințelor predat de Geshe Michael Roach în „Șlefuitorul de diamante”, folosesc această alarmă ca pe o ancoră de conștientizare: mă opresc un minut pentru a observa ce semințe mentale, verbale și emoționale am plantat în ultimele ore. Iar seara, înainte de culcare, fac obligatoriu „Meditația cafelei”. Această tehnică simplă presupune să ne amintim cu bucurie faptele bune și semințele frumoase plantate peste zi; este momentul în care udăm aceste semințe cu energia aprecierii, ajutându-le să rodească rapid și transformându-ne mintea dintr-un spațiu al rezistenței într-un pământ fertil pentru creativitate și abundență.
Dacă ar fi să recomanzi un singur creator, autor, gânditor sau mentor pe care îl urmărești activ în acest moment, cine ar fi și ce anume îți oferă?
Îl urmăresc activ pe Geshe Michael Roach. Este absolut fascinant cum un om a reușit să clădească o afacere de sute de milioane de dolari pornind de la zero absolut, doar aplicând înțelepciunea străveche, lucrul riguros cu mintea, credința neclintită și viziunea pură a semințelor karmice. Sistemul semințelor pe care el îl predă ne învață un adevăr universal extraordinar: dacă vrei ceva în viața ta, trebuie mai întâi să oferi acel lucru altcuiva. Această tehnică elimină complet competiția și stresul, fiind perfect aplicabilă în absolut toate ariile vieții, de la afaceri și finanțe până la sănătate fizică și relații armonioase.
Care a fost cea mai grea decizie pe care ai luat-o în ultimii trei ani și cum ai luat-o?
Cea mai dificilă decizie a fost să îmi asum să aduc în atenția oamenilor lucrul cu energia pentru vindecare, plasându-l mai presus de tratarea exclusivă a materiei prin medicamente. Ca farmacist format în paradigma clasică, a fost o ruptură identitară profundă. Am luat această decizie integrând cei aproape 20 de ani în care am practicat în mod discret aceste tehnici și în care am văzut, la nivel subtil, cum energia guvernează materia. Filosofic vorbind, boala apare în corp abia după ce a petrecut mult timp ca un blocaj în structurile noastre invizibile; a continua să ofer doar pastile însemna să cosmetizez efectul, refuzând să eliberez cauza.
Care este cel mai contraintuitiv lucru pe care l-ai învățat despre curaj? Ceva ce contrazice ce crezi că știe toată lumea.
Am învățat că adevăratul curaj nu înseamnă absența fricii și nici un strigăt de luptă zgomotos. Contraintuitiv, curajul este extrem de liniștit și blând; el înseamnă să ai puterea de a te opri atunci când toată lumea îți spune să alergi mai repede, să ai tăria de a renunța la control și de a te uita cu o compasiune nemăsurată în ochii propriilor tale umbre, frici și kilograme-armură.
Curajul nu înseamnă să te lupți cu tine însuți ca să te repari, ci să ai îndrăzneala de a te accepta exact așa cum ești, știind că abia din acel punct al vulnerabilității începe adevărata transformare.
Mi se pare interesant că și în perspectiva lui David Hawkins, curajul reprezintă pragul la care conștiința începe să iasă din supraviețuire. Sub nivelul curajului predomină frica, rușinea, vinovăția sau neputința, iar deciziile sunt conduse de evitare și apărare. Curajul este primul pas în care nu mai trăiești doar reacționând la viață, ci începi să o alegi conștient. Nu pentru că frica a dispărut, ci pentru că nu îi mai permiți să decidă în locul tău.
Adevăratul curaj nu este să fii de neclintit, ci să fii suficient de prezent încât să mergi înainte cu inima deschisă, chiar și atunci când încă îți tremură genunchii.
Pentru tine, ce înseamnă concret să mergi înainte fără garanții? Nu ca principiu, ci ca acțiune. Ce faci tu diferit față de cineva care așteaptă?
A merge înainte fără garanții înseamnă să experimentez viața în fiecare zi ca pe un flux continuu de energie divină, exact așa cum este ea definită în Qigong. Astăzi, când am de luat o decizie în business, mă uit mai întâi la ceea ce se întâmplă în mine: ce simt, din ce energie aleg și ce îmi spune corpul. Apoi fac ceva foarte concret: experimentez, testez, observ rezultatele și ajustez.
Dacă apare un blocaj, identific emoția, gândul, energia. Apoi privesc, prin perspectiva celor cinci elemente din Medicina Tradițională Chineză, ce organ impactează și unde se simte în corp. Lucrez apoi cu emoția prin EFT și ThetaHealing, iar prin Qigong cu tehnica de vindecare. Așa merg înainte.
Pentru că am descoperit ceva important: uneori, ceea ce pare un obstacol în exterior începe ca o tensiune în interior. Când eliberez ceea ce mă ține pe loc, pot vedea mai clar. Pot decide mai limpede. Pot acționa.
Nu aștept să am garanția că va funcționa. Fac un pas, ascult, învăț și fac următorul pas. Pentru mine, acesta este curajul: nu absența fricii, ci alegerea de a nu-i mai permite fricii să-mi conducă viața.
Această carte ajunge în mâinile cuiva care are ceva important de spus sau de făcut, dar tot găsește motive să amâne. Ce permisiune vrei să îi dai?
Îți dau permisiunea de a nu fi perfectă, de a nu le ști pe toate și de a păși înainte chiar și cu genunchii tremurând de frică. Îți dau permisiunea să lași jos povara așteptărilor celorlalți, să nu mai ceri aprobări de la o lume care nu îți cunoaște esența și să încetezi să te mai ascunzi în spatele amânărilor. Lumea nu are nevoie de o versiune a ta perfect finisată, ci are nevoie de vocea ta autentică, de darul tău unic și de energia ta vie. Încetează să mai aștepți momentul ideal; respiră adânc, pune mâna pe inimă și dă-ți voie să începi chiar acum, exact de unde ești, pentru că ești deja mai mult decât pregătită.
De adăugat înainte de ultima frază: Corpul tău nu este dușmanul tău. Este casa în care sufletul tău încearcă să se facă auzit.
De ce: e formularea ta, din răspunsul la întrebarea ce ai posta dacă ai ști sigur că devine viral. Ai spus tu însăți că e mesajul pe care ai vrea cel mai mult să îl audă lumea. Aici e ultima ta frază din carte, locul unde cititorul se oprește. Ar fi păcat ca cel mai frumos lucru pe care l-ai scris să rămână într-un set care nu ajunge niciodată la el.
„Corpul tău nu este dușmanul tău. Este casa în care sufletul tău încearcă să se facă auzit.”